Bărbații. Ah!

barbatii

Iubesc țigările. Și bărbații. Și vinul alb, sec. Și bărbații. Și roșu, sec. Și bărbații. Și berea la halbă. Și bărbații. Și poezia. Și bărbații. Și bărbații cu frunți înalte. Frunțile mici sunt nepoetice. Și tot ce nu-i poetic, e vulgar. Decent. Cuminte. Iubesc viața. Și bărbații. Și încerc să iubesc moartea. Și bărbații. Și […]

Read More

Timișoara, al treilea plămân

timisoara

Respir. Îi respir străzile. Clădirile. Gropile. Asfaltul. Străzile înfrânte de goluri. Trecerile de pietoni. Blocurile. Oamenii. O iubesc până la paroxism. Aproape patologic. Mă frâng de dorul ei, când nu îmi stă la braț, deasupra capului sau la picioare. Am încercat, dar nu pot trăi fără ea. Mă sufoc. Mi-e rău. La propriu. Mi-e greață, […]

Read More

Țigancă nenorocită!

viitor

Am un bar preferat în Timișoara. Cu bere la halbă ieftină, bună, tablouri ciudate pe pereți, mese din lemn masiv, pictate, și lume (ne)bună. De câte ori mi-am cărat inima aici, de subsuori, că nu avea putere să meargă de una singură, sleită de puteri, numai eu știu. Ultima oară a fost prin martie. Mint. […]

Read More

Te vreau cum îmi vei fi

11351332_915926181779695_2031096303477206379_n

Te vreau. Te vreau așa cum ești. Bun și blând. Demn, și cinstit, și moral. Cu spatele și gândul drept. Cu mult drag de oameni, și animale, și flori și tot ce-i viață pe lumea asta. Te vreau morocănos sâmbătă dimineața, când eu mă trezesc prea devreme pentru că e vraiște în casă și mă […]

Read More

A., o iubire de-a mea

klimt-portrait-of-adele-bloch-bauer

Voia să facă duș. Toată ziua alergaserăm suflet în suflet prin orașul nădușit și, în sfârșit, sufocat de căldură. ”Ce salopetă frumoasă ai”, i-am spus, fericită de frumusețea ei. ”Ți-o dau ție. Să îmi dai doar ceva în care să mă schimb, ca să pot pleca”. Era atât de entuziasmată de cadoul pe care urma […]

Read More