gelozie

Sunt geloasă și îmi place așa

Sunt geloasă. Dar nu așa, oricum. Uneori simt că o iau razna. Mi se încing creierii, văd roșu în fața ochilor, simt vena de pe tâmplă cum bum bum bum și inima o ia razna. Cred că uneori chiar scot fum pe nări. Geloasă și impulsivă, demnă urmașă a jumătății mele de înaintași olteni.

Ba mai mult, ador uneori să arunc câte un ochi în telefonul lui, la sms-uri, la apeluri, sau pe pagina de facebook. A lui, proprie și personală. Direct din contul lui. Și pentru că nu găsesc nimic, caut mai abitir, și mai abitir, și mai abitir, până vine seara și sigur nu își duce farfuria în chiuvetă. Și uite așa, în sfârșit, găsesc și eu un motiv de ceartă. Iar el știe de periplul meu în viața lui intimă. I-o spun chiar eu. Pentru că nu am nimic de ascuns. Și el râde. Pentru că nu are nimic de ascuns.

Celor mai cârcotași dintre voi vă spun că investigațiile mele, de cele mai multe ori, nu sunt altceva decât tentative de cochetărie tipic feminină, curioasă ca o pisică ce a mâncat pe săturate, dar tot continuă să se lipească de picior, pentru că știe că va mai avea nevoie de tine.

Sunt geloasă pe animalele lui de casă, pe fostele iubite, pe mă-sa, pe tac-su, pe prietenele pe care nu le-am cunoscut, pe prietenii pe care mi se pare că îi iubește prea mult. Da, știu. Asta denotă labilitate și neîncredere în sine. Ce să îți povestesc. Vai, salvați-mă. Că-s geloasă. Chemați un doctor să mă trateze repede. Prostii. E bine cum sunt. A trebuit doar să întâlnesc bărbatul potrivit pentru ca ceea ce mi se părea un păcat capital și pentru care eram grav admonestată de foștii mei iubiți să devină un motiv de a râde pe săturate.

gelozie

Câți ani m-am luptat cu gelozia asta despre care toți îmi spuneau că-i rea, rea și nu e frumos să scormonești în viața nimănui. Și eu nu înțelegeam de ce, din moment ce eu însămi nu aveam nicio problemă ca el să îmi caute în poșetă sau în telefon. Pentru că într-un cuplu intimitatea e a amândurora. Altfel suntem doi colocatari care împart chiria aceleiași case. Ce e cu prostia asta a intimității în cuplu? De ce să simți nevoia să ții ceva pentru tine, când iubirea e tocmai despre asta: să împarți și să împărtășești tot?

Mereu le-am spus iubiților mei că, orice ar fi, prefer adevărul. Tot. Nu pe bucăți, nu omisiuni, nu în timp, nu să ne mai cunoaștem. Nu. Zdraaang. De la început. Mai bine să știu, decât să îmi sfâșii creierii făcând presupuneri. Și prăpăstioasă cum mă știți, întotdeauna imaginația mă trădează și face pactul cu dracii mei.

Pe când dacă știu, da, e adevărat că sunt geloasă. Dar într-un mod drăguț: ”Ahaaaaaaa, ia uite. Încă ai pe facebook poză cu aia. Nu mai vorbesc cu tine”. Și nu mai vorbesc cu el următoarele zece minute, până îl văd la teveu pe Dragnea și îi spun că abia aștept să înfunde pușcăria. Dragnea, nu el, iubitul meu.

Și niciodată, dar absolut niciodată, nu am fost părăsită de vreun iubit pentru că eram geloasă. De fiecare dată când bărbații din viața mea au decis să pună punct relației a fost din cauza fricilor pe care le ascundeau în propriul suflet.

Și uite așa, am decis că sunt atâtea alte lupte de dus pe pământul ăsta, iar viața te pune în atâtea situații în care ai nevoie de fiecare strop de energie pe care îl poți aduna în trup și suflet, încât am hotărât să elimin ce mai nedreaptă și inutilă luptă: cea cu mine însămi.

 

 

Share This:

7 păreri despre “Sunt geloasă și îmi place așa

  1. Hmmm…pot spune ca sant gelos? Ei bine sant! Sant gelos pe iubitul asta al tau care te face geloasa! Ca ni te fura! Unde ni s textele alea de ne placeau si ne făceau sa zambim tamp ca dupa…
    Fa ce sti, termina cu geloziile si noua da ni te napoi!

    1. da, dom’le. la ce-mi ajută că ea e fericită, dacă nu mai scrie nimic instinctual?! îmi plăcea când își făcea operație publică pe cord sau când îi vedeam un glomerul renal mărit sub microscop. dar fiindcă are și ea dreptul să-și găsească fericirea ca oricare, mai bine să nu fiu egoist și să mă duc dracului să-l citesc pe Bukowski (a drunken genius) sau pe David Foster Wallace (a fucking human being), care știau factotum despre femei și pe care mătura sistemului i-a transformat într-o farsă infinită. Și nemaifiind în viață, nu mai are cine ni-i fura.

  2. Sa inteleg ca ai reusit sa-ti gasesti scuza pt a asunde fata de tine insati faptu ca ai probleme cu controlul. Tu iti detii iubitul ca pe un obiect din casa.

    Gelozia e o chestie negativa, nu pozitiva. Faptul ca ti se pare un lucru „dragut” e o problema. Iti asumi obsesia pt control si faptu ca voluntar o sa-ti macini ficatii si te lauzi cu asta.

    BRAVO :))

  3. lipsa unora de educatie imbraca, din pacate, cele mai diverse forme.
    sa termini o facultate si sa nu stapanesti notiunea de INDIVID, cu tot ce implica ea…trist, foarte trist.
    ce p()la mea cauti la oras?! bine macar ca ai parasit Timisoara! astia care cunoastem niscaiva detalii picante inaccesibile publicului larg ar trebui sa-i ridicam statuie mucenicului pentru ca prin sacrificiul sau te-a dus atat de departe.

  4. ce credeati, mai parlitilor? ca si-a facut duduia blog ca sa va incante voua diletantismul cu scriitura ei fabuloasa? eu cred ca, dimpotriva, si l-a facut de disperata ca ramane nemaritata.
    blogul asta a fost conceput ca un aspirator de falusuri. voia sa dea semnale ca e pe piata, iar cea mai buna reclama i-o faceau mediocrele care o citeau zilnic. cat despre cititorii de gen masculin, eu cred ca imediat ce dadea de vreun amarastean derutat care comenta pe aici, sarea direct pe el. ca doar se mandreste cu asta! nu vedeti cat e de mandra de gelozia ei? ceea ce noi numim nerusinare poate ca ea numeste sinceritate. voi chiar citeati paginile astea din placere? ma rog, si eu le citesc din placere, dar nu ma refer prin asta la vreun rafinament de ordin intelectual, ci la circ in cea mai pura forma.

    da, marturisesc cu mana pe inima: intru pe acest blog cu aceeasi curiozitate cu care mergeam la circ atunci cand eram copil. oare ce gasim azi sub cupola circului? o femeie cu barba sau un ciclop? vreun capcaun sau vreo tiganca cu trei sani? ei bine, astazi gasim o justificare a geloziei si a nesimtirii prin dragoste. sa fim deci bine intelesi, dragi spectatori: noi suntem superficiali, nu duduia taranca. noi nu percepem valentele iubirii, nu duduiei ii lipsesc cei sapte ani de-acasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>