12112167_539845619506850_6216052318068039111_n

Ioana, cu M

Și ce dacă am 40? Oricum mama uită mereu și îmi cumpără fie S fie L. I-am spus: M, de la mediocră, mamă. Ce dacă? Tot ele-s mai fericite. Poate pentru că-s mai mari și fericirea se duce unde găsește loc mai mult. Chiar dacă și eu am burtă și cur. Destul de încăpătoare. Dar M. Cred că mărimea-i greșită. Mai mai că aș pune la loc iaurtul ăla degresat și mi-aș lua cârnați și cartofi prăjiți. În caserole din ălea mari, cum își cumpără femeile care au și bărbat de hrănit și care nu mai au chef să gătească seara. Mi-aș lua și eu de mâncare pentru două persoane. Dar la ce bun? Și ar costa mai mult. Mai bine iau vin de banii ăia.

Așa că duc în mână cutia de iaurt degresat. Și mai cumpăr o sticlă cu apă. Ca să am și eu ambele mâini ocupate, așa, ca ele. Cu una în mâna lui și în cealaltă poșeta. Ori coșul, dacă el e bădăran. Ele au 42 sau 44 și în seara asta o să se uite la niște trailere. Ea o să vrea comedie, iar el ceva acțiune, psihologic, și tot la The Tudors sau The Game of Thrones o să se uite. Măcar ălea le plac amândurora. Merg la sigur. Ei mereu merg la sigur. Că de aia cumpără popcorn și covrigei, și în seara asta o să facă firimituri prin pat, și o să își umple o mână cu popcorn și una cu mâna celuilalt. Eu am mai cumpărat o sticlă cu apă, chiar dacă am un bax acasă. Doar ca să mă mint că pot și eu așa, cu ambele mâini ocupate.

Ajung acasă. Și dacă tot am început seara cu minciuni, mă mint iar ”lasă că e bun iaurtul degresat. Ca să dau jos burta asta pe care am făcut-o în concediu, să nu mă mai strângă blugii”. Ca atunci când începi să bei și știi că oricum vei bea mult, îți va fi rău a doua zi, dar nu o să vomiți, că nu le-ai amestecat. Dacă aș fi sinceră cu mine în seara asta, mi-aș spune că aș arunca blugii ăia și mi-aș lua unii 42, sau 44 sau chiar 46. Cât mai mare, că poate fericirea chiar vine unde-i mai mult loc. Și chiar dacă nu le-am amestecat aseară, am băut numai whiskey, mi se face greață ”ce bine că nu am rămas cu ăla. Sharuiește scene din Las Fierbinți și pune status trist, dar adevărat”. Aproape mă bucur că mănânc iaurt degresat.

Aproape. E atât de liniște în casă de atunci când deschid iaurtul ăla mi se pare că zgomotul îmi lovește pe timpan, puternic, mai mai să îl spargă. Mă doare. Câinii nu știu să vorbească, să acopere sunetele ăstea obscene, de casă atât de tăcută, încât se zguduie pereții atunci când deschizi un iaurt ori o sticlă cu vin.

Și nu mă duc la G. Chiar dacă mi-a spus că are joint și vin roșu, bun. Nu mă duc, pentru că vrea să ne futem. Și eu mă fut doar cu necunoscuți cărora le dau numărul așa, că-s fată drăguță. Lor nu trebuie să le răspund a doua zi, ori a treia nici la telefon, nici pe Facebook. Chiar dacă le citesc mesajul și ei văd că le-am citit, că doar nu-s proști. Mă doare în cur. Că nu ne cunoaștem. Suntem doi oameni care s-au futut și nimic mai mult.

12112167_539845619506850_6216052318068039111_n

Dar cu G. nu pot. Că G. mi-a devenit așa, un fel de prieten, care mă cheamă la țigară în pauza de prânz și îmi povestește cum își strânge bani să își ia motocicletă și calculăm cam câte luni trebuie să mai treacă până să aibă toți banii. Așa că nu. Nu o să merg la G în seara asta, oricât de mult aș vrea un joint și vin roșu. Pentru că nu vreau să mă mai fut. Cu nimeni. Vreau să mi-o trag și să mă iubesc cu un singur bărbat. În tot felul de nopți: înnorate, cu lună plină, cu semilună în formă de semicerc, din ălea ploioase, de toamnă, când ai vrea să ai măcar un motiv ca să plângi, că-i așa de trist afară și ar da bine dacă ai plânge și tu un pic. Nostalgic. Melancolic. Cu regrete. Să simt și eu cum e să te bucuri că a venit iarna, pentru că nopțile-s mai lungi și ai mai mult timp să te iubești.

Înghit în sec, cu noduri, iaurtul ăla degresat, să mi se pară că fac și eu ceva în viața asta, cum ar fi o cură și mă mai mint o dată ”ce bine că nu trebuie să mai gătesc. Mă ține mai mult butelia. Excelent. Mai multe țigări și vin pentru mine”. Bine că am câini și ăluia mic trebuie să îi pregătesc mâncarea, ca să îi dau antibioticul. Dar câinii nu vorbesc și degeaba dă din coadă. Aș vrea să îmi spună că-i place mult cum și ce gătesc. Mi se face frică: dacă nu mai știu să fac ciorbă de burtă și pâine din făină integrală? Apă, 500 grame făină, un cub de drojdie, ardei roșu, morcov, păstârnac, os cu măduvă, smântână, ou și multă burtă. Mă liniștesc. Și iar mă apucă frica, pentru că mă cunosc: dacă nu fac mult timp un lucru, îl uit, până la urmă. N-am mai iubit, n-am mai iubit, n-am mai iubit, n-am mai iubit, n-am… mai… iubit.

Iau sticla cu apă, ultima de am cumpărat-o, și o pun lângă mine în pat. O țin strâns în mână.  Și-e rece, dar mă mint că-i caldă, doar realitatea e proiecție, nu? Căcat, realitatea e exact cum e. Adică sticla e rece, oricât aș vrea eu să fie caldă. Oricât m-aș screme să mi-o imaginez caldă și cu degete lungi, cu palmă mare, în care să îmi încapă pumnul, nu-i așa. E doar o sticlă de care nici măcar nu aveam nevoie. E octombrie. Și vine vara. În seara asta nu le amestec.

 

Share This:

5 păreri despre “Ioana, cu M

  1. Cu asemenea mancare nu o sa ai niciodata un corp delicat si un ten frumos. Mancare vegana poate fi extrem de gustoasa, numai ca noi romanii nu stim altceva in afara de carnati si ciorba de burta. De aia aratam cum aratam si murim de bolile de care murim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>