11821315_1481101888867956_722988805_n

Băi, oameni frumoși, mai luați o pauză

Mor, mă prăpădesc de dragul bărbaților ălora care iubesc femeile. Mult. Nu. Greșesc. Iubesc femeia. Femeia din mai multe femei. Ăia de spun fraze de genul e urâtă, proastă, grasă, dar sufletul contează. Sau în ochii ei se oglindește tot sufletul meu. Pe bune? În ochii ei tâmpi? Și scriu despre asta. Fără număr. Fââââââs. Așa îmi vine să fac fâââââs. Sforăituri de doi bani, sarailie după baclava. Mi se întoarce stomacul pe dos.

Știu ei cum stă treaba cu iubirea, cu relațiile, cu sexul. Cu tot. Într-o femeie nu dai, decât cu multe cuvinte de iubire. Wow! Asta chiar mi-a ieșit. Băieții, puteți plagia. E o eroare stilistică pe care nu țin să mi-o asum.

Când îi ”aud” scriind porcării de genul celor de mai sus, îmi vin în minte niște imagini tulburătoare: el și ea, după o partidă de sex. Nu. Greșesc. Ei nu se fut. Ei fac dragoste. Mereu. Probabil chiar o ard cu citate din Coelho în tot timpul ăsta. Așa. Actul de amor s-a consumat. Ei sunt întânși, clișeistic, pe o blană de urs, artificială, bineînțeles, pentru că sunt militanți activi pentru drepturile animalelor, scuipă din când în când câte o petală de trandafir rămasă din greșeală între dinți și în colțul gurii mai păstrează bulbuci din cada plină cu spumă, ascultă muzică din aia plictisitoare cu sunete din natură și povestesc: ”Vai, dragă, mai știi sutienul ăla pe care l-am văzut în magazinul de fițe din Mall?” ”Vai, iubito, ce fin era la atingere. Și în magazin ce bine miroasea. A…” ”Nuuuuu, eu, eu” ”Nuuuuuu, iubito, eu, eu știu”. ”Chanel Allure”, spun în cor cele două suflete proaspăt împerecheate. ”Ha, ha, ha, ha”. Și bling, le slipesc dinții.

Aceste suflete sensibile, de obicei cu sprâncene pensate, piepturi epilate și cămăși cu mâneci suflecate, pot fi văzute alături de alte suflete gingașe, delicate, blânde, alți oameni frumoși ai zilelor noastre, creaturi diafane care, atunci când aud, fraza uzuală, pur românească, ”să-mi bag pula”, holbează ochii, pun mâna la gură și spun cum altfel decât în cor, așa cum fac oamenii frumoși și pereche: ”Ce urât. Dar ce urât”.

Acești oameni frumoși sunt ușor de recunoscut după degetul mic, ridicat în sus, atunci când beau ceai sau cafea, un gest abonimabil și de o estetică a urâtului care îmi întoarce stomacul pe dos de fiecare dată când îl văd.

Oamenii frumoși de sex feminin nu pierd nicio ocazie de a ne spune că ele sunt și curve în pat și gospodine în bucătărie și doamne pe stradă. Ălea mai inteligente o ard cu metafore și subtilități de genul nu o să îți fac sarmale, chiar dacă sora mea spune că vaaaai, tu faci cele mai bune sarmale. Huh? Pe bune? Ălea proaste îți spun pe șleau ce minunate sunt. Și îți arată și poze.

Am citit un material al unui astfel de om, frumos, cum altfel, care, aproape de final, spunea așa:

Te întreabă cum a fost.

„A fost ca toate rujurile de la Yves Saint Laurent pe care mi le-am dorit vreodată.”

Nu știu… Să te dezamăgesc? Da, clar. Că ești proastă și meriți. Cretinitatea enunțată mai sus, spusă de un bărbat, ar suna exact așa: ”Orgasmul ăsta a fost exact ca atunci când mi-am dorit ca Poli să bată Belințul cu 3 la 0.” Pe bune? Chiar te-ar impresiona? Ceea ce mă face să cred că bărbatul tău își dorește, în secret, să aibă țâțe. Mari. Chiar siliconate. Dacă ar fi bărbat pe bune, te-ar pupa o dată pe frunte, te-ar ține un pic în brațe, pentru că știe că ai nevoie de asta, după care fie și-ar lua o bere și s-ar uita la TV, fie s-ar întoarce cu curu` la tine și zbaaang, somn.

11821315_1481101888867956_722988805_n

La fel de proaste, dar un pic mai inofensive decât cele de mai sus sunt ălea de o ard prin ceainării, beau tot felul de lichide făcute din rădăcini de orhidee sălbatică, culeasă manual de băștinașii de pe o insulă al cărei nume se scrie pe trei rânduri, sunt vegetariene sau mai grav raw vegan, pentru că, bineînțeles, așa e la modă. Că i-a spus ei o gagică, la un ceai, bineînțeles, că după trei zile, cinci minute și trei secunde după ce nu a mai mâncat carne s-a simțit e-x-t-r-a-o-r-d-i-n-a-r. Și acum și ea se simte așa. Da, cu cratimă. Tuto, în concepția mea de nevegetariană, ar trebui să renunți la carne pentru că tu crezi că așa e bine. Tu. Nu mă-ta, gagiu-tu, care e la fel de prost ca tine, ori prietena care te însoțește la solar. Uite, cum a zis o femeie dragă mie: ”De fiecare dată când mâncam carne vedeam animalul ăla, cum îl chinuiau și omorau. Și am zis că mai bine mă lipsesc”. Și e rockeriță. Nu o arde cu muzici din natură. Și nici petale de trandafir. Și nici spume la gură.

Diferența dintre oamenii frumoși și oamenele frumoase e că ei speculează sensibilitățile cretinoide ale gospodinelor iubitoare de telenovele, pe când ele sunt doar idioate. Ele vor, nu-i așa, iubire. Nu, pe bune, chiar vor. Așa, în felul lor tâmp. În schimb, grobienii vor să facă bani. De aia au invadat spațiul virtual. Și poate pentru că mămicile lor nu i-au iubit destul sau își doreau fetițe și le făceau codițe atunci când erau mici ori îi îmbrăcau în rochițe roz.

Băieții, nu, pe bune, eu și niște prieteni suntem gata să vă donăm niște bani, lunar, și chiar să vă dăm, tot lunar mu.., pardon, atenție, numai să dispăreți din spațiul virtual. Ce ziceți? Batem palma?

 

 

 

 

Share This:

3 păreri despre “Băi, oameni frumoși, mai luați o pauză

  1. De asta e misto de citit blogul lui Duda. Pe alocuri te bufneste rasul. Speculeaza fata asta intr-un stil, de n-ai sa vezi. Cred ca-si face autocaracterizarea, pe alocuri. :)

  2. Ca s-o judecăm corect pe Ioana Duda, trebuie sa ținem cont că are motto din Bukowski, că face conexiuni tangențiale cu Irvine Welsh, cu Roberto Bolaño și cu alți scriitori nebuni da buni și am putea ajunge la concluzia că stilul ei este asumat și premeditat. I-ar mai trebui un pic din Pynchon și ar putea scrie un roman demistificator ilizibil sau genial despre Miorița, care în original are posibile scăpări la capitolul autenticitatea instinctelor. Și, sigur, putem fi liberi să nu ne placă, dar care-i problema, când putem oricând fugi să citim ceva de Andrei Pleșu și să ne reparăm ce ni s-a defectat cât am citit-o pe Juana Mora!?

  3. N-avem dreptul sa judecam pe nimeni! Nimeni nu ne obliga sa citim acest blog.

    O parere putem insa exprima, ca de-aia exista libertatea de exprimare.

    Opinia mea asadar: fata asta are o bruma de talent si ambitie cat casa. Ceea ce-i lipseste e rafinamentul. Ii lipseste, cred eu, pentru ca n-avea de unde sa-l asimileze. A primit in familie iubire, asa cum reiese din randurile ei, la capitolul rafinament insa schioapata. Ce sa-i faci, e fata de oltean pescar aciuit prin Banat si e nevoita sa dea cu sapa intr-o corporatie ca sa isi castige existenta. Nu-i fata de cancelar sau de marchiz!

    Fata asta e sincera sau cel putin se straduieste sa fie, e bine intentionata pana la un puct, atat cat o ajuta intelectul si cultura, are cateva articole interesante, dar adeseori derapeaza in ridicol, fara a realiza lucrul asta.

    In opinia mea, e bine insa ca scrie. Nu o fi Ioana Duda calaul societatii sau al culturii romanesti!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>